Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Seminar: 8 mai

prezintă: Claudiu Gaiu

 

Acuzăm obişnuinţa unei tradiţii de filosofie critică pentru care universalitatea este atinsă prin formalismul conceptului. Împotmolire în primele capitole ale kantianismului. Demascăm mistificarea conştiinţei universale obţinută chipurile printr-o evacuarea a conţinuturilor ei. Ex nihilo, nihil. Conştiinţa cere fapte. 

Primul model al universalităţii va fi pentru noi cultura omului discret al lui Baltasar Gracián (1601-1658). Mai mult decât un frate al Eroului, El Discreto îşi construieşte universalitatea printr-o artă a apariţei şi retragerii din lume care-i guvernează conversaţia mondenă, scriitura sau acţiunea războinică. Doar cel ce se dezbară de orice amăgire poate practica simularea şi disimularea ce dau consistenţă vieţii noastre civile. Prin râsul său grav, acest gânditor reacţionar arată cum jocul ivirilor şi dispariţiilor, al cuvântului şi tăcerii nu sunt decât oglindiri ale puterniciei morţii. Alt chip al universalităţii luat în considerare va fi cel al agitatorului revoluţionar, portretizat și întruchipat de Lenin (1870-1924). El denunţă conştiinţa parţială a reformismului, sindicalismului sau terorismului, care, prinse în disputele lumii burgheze, nu se pot ridica la o viziune totalizatoare a neajunsurilor veacului. Conştiinţa universală devine teoria savantă ce antrenează însufleţirea stilistică a oratorului sau jurnalistului ce dau în vileag abuzurile unei puteri autoritare şi cheamă revoluţia.

 

Bibliografie:

Baltasar Gracián, Discernătorul

Baltasar Gracián, Eroul (primele 5 haruri)

V.I. Lenin, Ce-i de făcut?, capitolele I-III.

Reacţionari şi revoluţionari
Reacţionari şi revoluţionari
Tag(s) : #seminar, #Lenin, #Gracian, #Kant